[Nettime-ro] Reminder MÅR show

[teodor graur <dograur@yahoo.com>]

Ãn curÃnd, la Muzeul ÅÄranului RomÃn Åi galeria Recycle Nest BucureÅti:
BALCANIAN XXI (reciclare Åi meÅterealÄ)
Un proiect de Teodor Graur; curator Erwin Kessler.
Vernisaj MÅRÂ-Â17 Martie; Recycle Nest - 22 Martie, orele 18.00.


Â
Â
ÂÂ
Â
Teodor Graur:
Â
Omul din Balcania*
Â
Este un bÄrbat cu capacitÄÅi multiple, Ãn stare sÄ gÄseascÄ soluÅii la tot felul 
de probleme cu care se confruntÄ: este MeÅterul. De aceea e vÄzut ca un salvator 
al comunitÄÅii. Familia are Ãn el un sprijin permanent. Orice soÅ Åi tatÄ e la 
noi Åi âmeÅterâ Ãn casÄ. GeneraÅii de taÅi responsabili s-au succedat prin viaÅÄ 
Åi timp, aducÃndu-Åi contribuÅia la naÅterea arhetipului. Astfel a apÄrut El â 
cel dÄruit, talentat, dotat. Priceperea sa Ãn mai multe domenii (de la mecanicÄ 
la construcÅii Åi instalaÅii, de la grÄdinÄrit la motoare) este de naturÄ 
empiricÄ â se moÅteneÅte din tatÄ Ãn fiu â Åi nu rezultatul instrucÅiei primite 
Ãn ÅcoalÄ, Balcanianul fiind mai degrabÄ un autodidact. Aplecarea spre lucruri 
practice e la el o chestiune de pasiune. Cu ea a trecut prin perioada totalitarÄ 
Åi prin istorie, folosindu-se mereu, cu ingeniozitate, de context. CÃnd a fost 
obligat sÄ aibÄ o slujbÄ la stat, angaja cu abilitate uneltele Åi materialele de 
la âserviciuâ pentru lucrÄri personale; ajuns Åomer, Ãn vremea economiei de 
piaÅÄ capitaliste, gÄsea de lucru la ÃntÃmplare, oferindu-Åi serviciile Ãn 
condiÅii avantajoase, la concurenÅÄ. 

Â
Omul e la el acasÄ Ãn Europa de est, acolo unde calificarea este o tradiÅie. Pe 
care tot el o contrazice Ãn mod paradoxal, din cauza nÄravurilor dobÃndite Ãn 
comunism. Occidentul a avut ocazia sÄ cunoascÄ, de mai multÄ vreme, tipuri de 
âmeÅteriâ â de la âinstalatorul polonezâ, la zidarul sau agricultorul din 
RomÃnia â care Ãi rezolvÄ problemele locale, Ãn mod decent. Åi economic. (Ai 
noÅtri s-au evidenÅiat Ãn multe meserii â reparaÅii, amenajÄri, transport Åi 
multe altele â dar adeseori se asociazÄ Ãn vederea comiterii de infracÅiuni, 
unde ÃÅi probeazÄ ingeniozitatea Ãn contracararea sistemelor sofisticate de 
securitate Åi control.) Ãn ce constÄ competenÅa recunoscutÄ (Åi totodatÄ 
superioritatea) meseriaÅilor din pÄrÅile noastre? Ei sunt capabili, fÄrÄ 
ajutorul unor unelte speciale, sÄ remedieze avarii Åi defecÅiuni serioase, mai 
ales Ãn regim de urgenÅÄ. ReparaÅiile sunt domeniul Ãn care aceÅtia exceleazÄ. O 
simplÄ ÅurubelniÅÄ, ca o baghetÄ magicÄ, face sÄ porneascÄ motorul gripat. Dalta 
Åi ciocanul, mÃnuite cu dibÄcie, salveazÄ cheltuieli de mii de euro. Asta 
ÃnseamnÄ cunoaÅtere, Åi denotÄ mÄiestrie, capacitÄÅi ce nu se regÄsesc Ãn 
sistemul de producÅie occidental, bazat pe tehnologii de vÃrf, cu utilizarea 
roboÅilor Åi a informaticii, Ãn care lucrÄtorul este un simplu asistent, cu rol 
limitat. 

Â
MeÅterul nostru are, Ãn acelaÅi timp, ÃnclinaÅii tehnice Åi artistice. Vechii 
greci denumeau arta, cu termenul âtechneâ; dacÄ astÄzi s-a ajuns la polarizare, 
iatÄ cele douÄ laturi, reunite acum Ãntr-o singurÄ personalitate. De fapt, el se 
considerÄ, mai de grabÄ un artist, fiindcÄ pune suflet Ãn tot ceea ce lucreazÄ. 

Se pregÄteÅte ca un profesionist: are un adevÄrat cult al uneltelor â âarmele 
luiâ â pe care Åi le procurÄ din timp, le ÃntreÅine Åi le reparÄ. La talcioc 
gÄseÅte scule folosite de meÅterii bÄtrÃni, ieÅiÅi la pensie. Uneori ÃÅi 
construieÅte singur anumite unelte, dupÄ necesitÄÅi. (SÄ inventezi realmente o 
unealtÄ nouÄ este util, dar poate fi Åi distractiv, Ãn acelaÅi timp.) Mereu este 
nevoie de mai multe ciocane diferite, de raÅpile, sfredele sau menghine, de care 
folosea Åi Leonardo. Manualitatea se antreneazÄ. Principiul eficienÅei, pe care 
Ãl urmeazÄ cu stricteÅe, spune cÄ numai lucrurile utile trebuie pÄstrate, astfel 
cÄ nu Åine orice fel de scule: o unealtÄ nouÄ este adusÄ doar Ãn cazul unei 
lucrÄri sau operaÅii deosebite. La fel procedeazÄ cu materialele; economia este 
semnul sub care ÃÅi desfÄÅoarÄ activitatea: orice material este refolosit Åi 
orice oportunitate de aprovizionare e bunÄ. Ceea ce aruncÄ alÅii, e materie 
primÄ utilÄ; reciclarea se face perfect, cu ingeniozitate. Acest concept 
ÃnseamnÄ Design, Åi este de fapt adevÄrata specializare a omului. Mai are Åi 
oarecari cunoÅtiinÅe de geometrie, absolut necesare atunci cÃnd lucrezi cu 
obiecte. GÃndirea, avÃnd o pondere majorÄ Ãn munca lui, este de cele mai multe 
ori trecutÄ cu vederea, considerÃndu-se (ce Åablon!) cÄ aceea e doar 
manualitate. 

Din tot ceea ce Åtie Åi poate sÄ facÄ, din punctul sÄu de vedere, el pune pe 
primul loc dimensiunea artisticÄ. Arta este summum, Åi meritÄ orice efort. E 
ambiÅia sa personalÄ, sÄ-Åi demonstreze abilitÄÅile Ãn acest domeniu. Are o idee 
despre perfecÅiune, pe care o urmÄreÅte cu tenacitate. De aceea, preferÄ sÄ facÄ 
totul de unul singur. Åi mai are ceva: conÅtiinÅa apartenenÅei la un anumit 
spaÅiu. E ca o soartÄ implacabilÄ - un fel de spirit brÃncuÅian Ãl urmÄreÅte Åi 
Ãl animÄ. Omul e o forÅÄ, fiindcÄ stÄpÃneÅte Åi transformÄ materiale diverse 
Ãntr-un produs nou, dupÄ fantezia sa. Fiecare lucrare nouÄ poate fi o provocare, 
pe care Åi-o asumÄ Ãntotdeauna. Åtie cÄ satisfacÅia reuÅitei meritÄ efortul 
investit. Â
Cu mÃinile sale puternice, ÃncÄrcate de semne vechi Åi noi (nu lucreazÄ cu 
mÄnuÅi, dupÄ obiceiul occidental, pentru cÄ preferÄ sÄ simtÄ formele Åi 
materia), se bucurÄ de apreciere din partea femeilor, care ÃnÅeleg instinctiv cÄ 
au de a face cu un bÄrbat deosebit, capabil sÄ priceapÄ Åi sÄ rezolve orice 
problemÄ. 

Â
Pe vremea copilÄriei, de CrÄciun, una din sarcinile tatei era fixarea pomului Ãn 
stativ, douÄ elemente care nu se potriveau niciodatÄ. Problema consta Ãn 
diferenÅa geometricÄ dintre trunchiul bradului â baza mare a unui con, Åi forma 
suportului â un trunchi de piramidÄ inversat. SoluÅia era âascuÅireaâ 
trunchiului pentru a putea ÃncÄpea fix, Ãn stativ. Noi, bÄieÅii, aÅteptam ÃnsÄ 
cu nerÄbdare momentul cÃnd, dupÄ sÄrbÄtori, brazii deveniÅi inutili, erau scoÅi 
din casÄ. Atunci puteam sÄ-i transformÄm dupÄ voie Åi imaginaÅie, Ãn lÄnci Åi 
sÄbii, pentru a deveni la rÃndul nostru, spadasini. Sunt jucariile cele mai 
grozave de care Ãmi amintesc. Era pe la Ãnceputul deceniului Åapte Ãn Romania, 
Åi eram ecologiÅti, cu anticipaÅie. Despre reciclare nu era nici o vorbÄ. 

Â
(Noiembrie, 2010)
Â
Â
*Balcania â Teritoriu limitrof, a cÄrui Ãntindere Åi hotare sunt ÃncÄ Ãn 
discuÅie. Acesta Åine de Europa, cu care se aflÄ Ãn relaÅie de colaborare, Ãn 
sensul furnizÄrii unor servicii importante: B filtreazÄ afluxul de non-europeni 
Åi produsele de contrabandÄ; este zonÄ de tranzit pentru gaze naturale; ofera 
mÃnÄ de lucru calificatÄ. B protejeazÄ Åi deserveÅte Europa, de secole.


      
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/